Familia Kolping Rusca Montană
Asociația Familia Kolping Rusca Montană s-a înființat în anul 1991 la data de 8 decembrie, fiind printre primele 4 asociații Kolping (alături de Sighișoara, Blaj și Caransebeș) înființate după Revoluția din 1989 în România.
Asociația prin activitățile ei își propune următoarea declarație de misiune: Kolping – comunitate de formare, acțiune și întrajutorare! Membri Kolping îşi asumă următoarea declaraţie de misiune: “Noi vrem să fim creştini convingători cu vorba şi cu fapta, în meserie, să fim alături de familie cu dragoste şi devotament, să trăim şi să acţionăm ca cetăţeni responsabili”.
Asociația a primit sub formă de donație fosta Casă Parohială a Bisericii romano-catolice și a amenajat-o pentru activități de formare și recreere. Sprijinul financiar a venit din partea Kolping Erfurt și Kolping Internațional.
Foarte multe grupuri din Banat și din țară au luat parte la întruniri, seminarii și activități de timp liber organizate pentru copii, tineri și adulți în Casa Kolping.
Asociația are un steag propriu și este condusă de către Emil Sporer. Alături de preotul romano-catolic Iosif Budău, conducerea a mai fost asigurată de către Damian Ioan și Gheorghe Butuza.
Kolping
„ Nevoile vremii, vă vor arăta ce este de făcut. “ – A. Kolping
Adolph Kolping s-a născut la data de 8 decembrie 1813 în Kerpen/Germania. Fiind al patrulea copil al unui cioban, a crescut în condiții modeste și a învățat meseria de cizmar. Timp de 10 ani a practicat această meserie, cunoscând astfel viața dificilă a calfelor aflate la marginea societății din cauza industrializării proceselor de producție.
Astfel s-a decis să devină preot. A studiat teologia, iar în anul 1845 a fost hirotonit. Cunoscând greutățile calfelor și având la bază imaginea omului creștin, s-a decis să înființeze o asociație de întrajutorare.
Adolph Kolping a înființat Asociația Calfelor Catolice la data de 6 mai 1849 în Köln, găsindu-și astfel o misiune pentru întreaga sa viață. Prioritatea sa a constituit-o formarea oamenilor pentru munca și viața de zi cu zi.Prin asocierea celor aflați în nevoie, Kolping a întrevăzut mijloacele potrivite pentru depășirea problemelor personale și sociale. Scopul acestei asociații era de a oferi tinerilor o comunitate și un cămin, un sprijin în fața greutăților apărute odată cu revoluția industrială.
Calfele, ucenicii de altădată, se aflau mereu pe drum, în căutarea unui loc de muncă. Fiecare dintre acestea putea găsi sprijin şi un loc de odihnă în Casele Kolping. Tinerii au avut acces la o comunitate în care au găsit protecție, condiții de formare și perfecționare în meseria lor, sprijin pentru viața de zi cu zi și pregătire spirituală.
Prin munca sa neobosită pentru extinderea operei sale, numărul asociaţiilor şi al membrilor a crescut continuu. Când a murit, în 4 decembrie 1865, existau 418 asociaţii ale calfelor cu 24.600 membri în Germania, Austria, Ungaria, Italia – Südtirol, Belgia, Luxemburg, Olanda.
Primele asociații din România au fost constituite în București in 1858 (asociația cu numărul 200 în registrele lui A. Kolping), Timișoara în 1859, Siret în 1862. În anul 1940 existau deja 55 de asociații în Banat, Transilvania și Bucovina. Din anul 1927 a fost înființată Asociația Calfelor Catolice din România, cu sediul în Oradea. Funcționarea asociației a fost interzisă în 1948 de către regimul comunist.
După anul 1991, cu sprijinul membrilor din Europa de Vest, au fost reînființate asociațiile Kolping și s-au implementat proiecte având drept scop binele comun și solidaritatea față de cei marginalizați social.
Pentru că a înființat Asociația Calfelor și a fost un deschizător de drumuri pentru Doctrina socială a Bisericii Catolice, în 27 octombrie 1991, Adolph Kolping a fost beatificat de către Papa Ioan Paul al II-lea.
Adolph Kolping și Wilhelm von Ketteler sunt considerați cei mai mari reformatori sociali ai secolului al XIX-lea, datorită poziției lor ferme privind problematica socială. Cei doi au influențat decisiv apariția Enciclicei Rerum Novarum din anul 1891.
